Alergare, în sfârșit!!!

Începusem să simt de ieri că mi-e dor să mă mișc. A trecut, mâine se face o săptămână de când am ajuns la Oradea și au trecut, chiar am numărat, 15 zile de când am coborât de pe munte, din expediție. Parcă corpul meu vrea să se miște. Mă comformez deci. Stabilesc încă de ieri cu Adina că azi mergem la alergare.

Avem un traseu de aprox 12 km, pe strada Piatra Craiului (zonă încă neasfaltată, de pe dealurile Oradiei). Are și un pic de diferență de nivel, mai ales în prima parte, până ajungi în creastă, dacă poți să-i zici așa..

E locul unde ne antrenăm deja de aproape un an și chiar am simțit rezultate la condiția fizică per ansamblu.

Azi am luat și aparatul foto cu noi. Personal am vrut să facem și ceva poze pe care să i le dedicăm colegului nostru Akos, cu care am alergat pe traseu toată primăvara, să-i arătăm că suntem aproape pe el și că-i dorim însănătoșire cât mai grabnică, să putem merge împreună din nou la alergare și pe munte.

Traseul pornește de la bazinul olimpic, unde ne-am lăsat bicicletele. Nu vrem să ne rupem azi, eu n-am mai alergat dinainte de expediție și Adina dinainte de concursul Bucegi 7500 (unde a luat locul III cu coechipiera sa :D). Mi-aș fi dorit enorm să particip, e concursul care îmi place cel mai mult. Asta e, s-a suprapus cu expediția, nu putem fi cu toate – deși ar fi frumos să se poată :D

Mergem pentru început într-un ritm mai lent, dar fără să vrem pe urcări tot timpul ne trezim că accelerăm :D, dar ne simțim bine. Îmi place să-mi simt picioarele că fac efort și plămânii cum lucrează când alerg. Ne ține 11 minute urcarea, Adina se uită la ceas și îi dăm cu poze apoi. E frumos, nu e cald, chiar adie vântul un pic. După panta asta de început, traseul urcă și coboară ușor fără diferențe mari de nivel. Ne ne grăbim, mai povestim și ne simțim bine.

Coborârea se face printr-o zonă cu vegetație foarte bogată, care îmi aduce aminte de fiecare dată de concursul de alergare (acuma e doar tură memorială) Czaran Gyula.

Facem 1,05 ore, un timp bun (din câte țin minte cel mai puțin am scos 48 minute) ținând cont cât timp am pierdut la poze. Ne hotărâm că vom începe antrenamentele și deci vom veni săptămânal. Îmi place foarte mult să alerg, e sportul meu preferat în oraș. După o zi pe scaun, la un birou nimic nu se compară pentru mine cu o alergare, nici chiar înotul :D

Ieșiți deci din casă, profitați de vremea încă bună de afară și faceți mișcare. Dacă sunteți din Oradea lista e deschisă pentru toți cei care vor să vină cu noi.

Cristina