marți, 3 iulie 2012

Climbing Retezat


 "FREEDOM" NOT JUST ANOTHER WORD, BUT A WAY OF LIFE
Cam asta simți într-un traseu de alpinism, pe un perete care pare de neurcat, legat de realitate doar prin coarda, la capătul căreia se găsește un alt nostalgic care caută același lucru ca și tine, libertatea.

Perioada 30.06-01.07.2012
Participanți: Alex, Andrei, Cami, Cristina, Gabi, Marius, Radu
Zona: M-ții Retezat
Weekendul trecut dat condițiilor meteo a căzut tura de cățărat în Făgăraș. Pe sfârșitul acesta de săptămână se anunță vreme bună în Retezat. Clar, mergem!
Rămânem din Oradea doar Andrei, Marius și cu mine, dar suntem hotărâți să mergem. Ne vom întâlni cu restul echipei din Cluj, la perete, la traseele de cățărat.
Marius o ia din loc, din Oradea la 4,30 dimineața, mă recuperează pe mine de la Beiuș și ne continuăm drumul. Vom merge pe drumul forestier, prin localitatea Râu de mori, până în Poiana Pelegii. Este un pic mai lung, decât pe la Cârnic, dar hotărâm că pentru eficiență este traseul optim. Vom avea timp în perete să arătăm ce putem. Facem un mic popas la Lacul Gura Apei. Frumoase culori.
Ajungem la Bucura în jur de ora 12, ne lăsăm lucrurile la Radu în cort :D, noi am venit fără, și o luăm spre curmătura Bucurii. 
 
Coborâm spre direcția lacului Pietrele și traversăm spre peretele Bucura II. 


                       Radu și Alex în traseul Creasta Vulturilor - înainte de traverseul din lungimea 3

Îi vedem pe băieți în traseul Creasta Vulturilor. Impresionant. E deja destul de târziu când intrăm în traseul.
                                                                                                         Bucura II
 
Vom merge cap schimbat. Nu am multă experiență cu semicorzile, doar în cheile Aiudului am mai mers cap cu ele. Sper să mă descurc :D. Îl las pe Marius primul, de obicei până îmi intru în ritm parcă sunt împiedicată în perete :D
                                                                                                   Foto- Radu
                 Echipament la noi avem 2 semicorzi de 50m, 15 bucle expres, bucle de chingă și vreo șase frienduri de diferite mărimi. Traseul are 5 sau 6 lungimi de coardă și e cotat 3B/V+. Este cel mai din dreapta traseu din peretele Bucura II, intrarea se găsește deasupra unui pâlc de jnepeni, pe un mic platou.
Prima lungime merge deci Marius cap, ajunge la regrupare dar hotărăște să continue, în intenția de a lega primele două lungimi. Îl piui când coarda e pe sfârșite, a ajuns la fix. Urc și eu, pare destul de ușor, e chiar fain. Traseul e echipat integral pe pitoane.

Urmez eu la aparat. Traseul o ia la dreapta printr-un traverseu, pe o față căzută dar bine asigurată. Urmează apoi un pasaj mai vertical, unde îl văzusem pe Alex din Curmătură. O porțiune mai ușoară te scoate apoi lângă o regrupare. Îl filez pe Marius și admir peisajul. N-aș vrea să fiu în altă parte pentru nimic în lume.

Lungimea 4 merge repede, Marius mai pune vreo două frienduri, nu e greu traseul, doar spectaculos. Urmez eu. Marius mă instruiește, scurt și la obiect cum să plasez friendurile în caz că va fi nevoie de asigurări în plus față de ce voi găsi.

În lungimea 5, merg cap, găsesc doar 1-2 pitoane, mai pun un friend (primul din viața mea!!!!!!!), nu simt nevoia de mai mult și ajung la regrupare.


Hotărâm să mergem de aici concomitent. Îi vedem pe Radu și Alex care au intrat și în traseul 25 octombrie, Alex nemaifiind în el. 


Sus, în creastă îi așteptăm. Nue cald deloc, comparativ cu temperaturile din oraș. Îmi iau geaca de vânt. Vin și băieții și o luăm către Bucura, la corturi. 
                                                                            La ieșire din traseul- Marius
Gătim, vin și fetele din traseu, Andrei, reîntregim gașca și nu ne întindem prea mult. Dimineața avem planuri. Întindem sacii de dormit, în spatele unui perete de pietre, va prinde bine pt vânt.
                                                                         Dormitorul nostru -Foto -Alex
Bineînțeles nu reușim să ne trezim mai repede de 7.30, așa că nu plecăm la perete până în jur de 9,15. Tot speologi rămânem ;D. Hotărâm să mergem la traseu, printr-un vâlcel înierbat de sub Curmătura Bucurii, așa evităm traverseul pe bolovăniș. Pare mai rapid așa. 
                                                                                                  Foto - Radu
Găsim intrarea în traseu. Alex merge cap. Trebuie avut grijă la bolovani.

                                                       Lungimea II - Traseul Furcile, Foto -Alex
Facem douar primele două lungimi și ne retragem, ne dăm seama că nu ne vom încadra în timp, la ora 14,30 cel târziu trebuia să fim la corturi, să coborâm, până la Oradea avem un drum de șase ore cu drumul în lucru...
                                                                 Rapel din regruparea II, Foto- Alex
                                                   Savurând peisajul -regruparea II, Foto- Alex

Ne pare bine însă că am găsit intrarea în traseu. Mai revenim să ne luăm revanșa .... poate mai în iarnă :D
                                                                           Echipa pentru Traseul Furcile

Ajungem abia în jurul orei 15 în Poiana Pelegii, după o ploaie bună care ne-a prins pe traseu.
                                                                                                       Noi toți
Cristina

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu