Peștera Bătrânului

Perioada: 24.02.2013

Scop: Pestera Batranului

Aproape în fiecare an când se apropie un nou sezon de peștereală încercăm la club să pregătim nou -veniții în ale speologiei, TSA-ului astfel încât când se organizează ture în peșteri mai grele oamenii să fie pregătiți, să poată participa.

După weekendul la faleză, când în jur de 10 oameni au intrat în contact cu tehnica de TSA, cea mai potrivită peșteră pentru a interacționa cu mediul subteran dar și cu un pic de coardă, mi s-a părut P. Bătrânului.

Mai fusesem în ea de câteva ori și deși eram o echipă mare știu că peștera suportă :D

La ședință aflu însă că se mai găsise încă un organizator pentru aceeași peșteră, dar altă echipă. Încercăm să intrăm decalați pentru a nu aștepta unii după alții în special la porțiunea de coardă.

Echipa 1: Attila, Bogdan, Cristina, Emil, Horia, Kiki, Șerban, Timi, Toni

Echipa 2: Bogdan, Claudiu, Moni, Olga, Radu

Peștera, care majoritatea dintre speologi au vizitat-o deja este situată în versantul nord-estic al Dealului Crucii (724 m), la extremitatea dinspre aval a unei văi oarbe (Valea Peştireului) şi se dezvoltă în platoul carstic Imaşul Bătrînului. Are două intrări. Cea mai uzitată este cea din partea de jos a portalului, deoarece dincolo din câte îmi aduc eu aminte este mai îngust.

Pentru a coborâ, chiar de la intrare trebuie pusă o coardă deoarece avem o săritoare cam de 8m. Spituri sunt bătute, dar ar fi bine să aveți la voi și o buclă, două pentru un natural ce se folosește în cap de mână curentă.

În echipa sunt destul de mulți începători așa că îl rog pe Bogdan, să coboare primul, în caz că va fi nevoie, să asigure de jos.

„În ansamblu, P. B. este alcătuită din două galerii: una temporar-activă, prin care se drenează apele din valea amintită, şi alta, uscată (fosilă), bogată în formaţiuni stalagmitice.

Prima, care reprezintă şi unica cale de acces în subteran, este formată, la început, dintr-o galerie îngustă, cu cîteva praguri, între care şi o săritoare de aprox 5m unde se găsește o scară metalică, instalată permanent acolo.”

Urmează un sector de peșteră cu un cavernament mare, care urmează cursul de apă, descendent prin care se ajunge la Sala Confluenței. Pe direcția aceasta de mers dacă urcați în partea stângă, pe sub bolovani, urmând un traseu continuu ascendent veți ajunge în cele din urmă la o zonă puternic concreționată și de dimensiuni mari între care o sala de 35 m lăţime şi 10 m înălţime şi alta de 45 x 19 m.

„În continuare, Galeria cu Apă se îngustează treptat, devine descendentă şi se închide printr-un sifon. Pentru a depăşi acest sifon se revine în Sala Confluenţei unde se escaladează un perete de 5 m înălţime, se intră într-o galerie superioară, fosilă, cu multe speleoteme, gururi şi strîmtori, după care se coboară la cursul de apă ieşit din Sifonul I. 

De aici, se parcurge o galerie, relativ spaţioasă (5x5 m), puternic strangulată în zona mediană, care sfîrşeşte cu un al doilea sifon impenetrabil. Pentru a putea înainta mai departe se urcă pe o galerie, ascendentă, fosilă, a cărei intrare se găseşte la 7 m amonte de ultimul sifon şi după un tronson de galerie foarte strîmt (0,50x0,3 m), se ajunge, din nou, la cursul de apă abia ieşit din Sifonul II. În continuare, cursul de apă drenează o galerie foarte joasă, explorată pe 300—400 m, după care devine impenetrabilă.”

Cursul de apă care străbate peștera reapare la suprafață în peștera Vadul Crișului.

Pentru a intra în această peșteră aveți nevoie de un aviz din partea centrului de Arii Protejate BH, în custodia căruia se găsește peștera. O notificare de asemenea făcută Serviciului Județean Salvamont Salvaspeo BH vă scutește de multe griji în cazul unui incident.

În peșteră am stat aproximativ 5-6 ore cu coborât și urcat toți cei nouă viitori speologi.

Din dorința de a le prezenta colegilor de tură cât mai multe le-am făcut o demonstrație despre ceea ce înseamnă un punct cald și le-am prezentat câteva noțiuni de carstologie atat la interorul pesterii cat si la exterior.